Atât am scris despre lucruri de făcut de acum încolo, că e normal să mă întrebi: cu ce bani faci toate astea, măi, băiatule? De unde ai tu bani de vacanțe, de mobilă, de casă și de haine? Păi n-am. Am, în schimb, defectul de a fi risipitor. Nu vă imaginați că joc banii la pariuri sau beau de sting, dar, pur și simplu, nu sunt în stare să economisesc. Așa că atunci când îmi doresc ceva un pic mai costisitor, mă uit lung și înghit în sec. Dacă aș avea ceva pus deoparte, m-aș putea duce la acele fonduri și le-aș folosi, dar nu am. Și situația e și mai aiurea, dacă te gândești pe termen mediu și lung: o să fac și eu o nuntă, apoi vin copiii, sper eu, de pensie ce să mai zic. Sunt total descoperit.
Problema are două fațete: pe de-o parte cum să faci bani și pe de altă parte cum să faci economii. Salariul este singura mea sursă de venituri. Nu mă văd făcând alte lucruri, din cauza lipsei de timp. Dar sunt ok cu asta. Dacă vorbim de independență financiară, da, sunt ok, nu trebuie să le cer alor mei bani, îmi sunt suficienți pentru a-mi acoperi nevoile. Problema e în administrarea acelor bani.
Cei de la BCR au un program prin care încearcă să învețe oamenii să fie mai responsabili cu banii, să aibă o idee foarte clară despre care sunt cheltuielile, veniturile și balansul dintre ele, dar să se gândească mai mult și la viitor, adică la cum ar putea economisi. E un demers de educație financiară foarte binevenit. Adică organizează niște cursuri la sediul sucursalelor băncilor după program, au o caravană care pleacă prin țară și au și un site cu articole, sfaturi și o aplicație de jurnal financiar. Bine, acum să fim sinceri: nu sunt vreun mare fan al băncilor, nu vreau să fac apologia niciuneia așa cum nu vreau nici să arunc cu noroi în vreo bancă. Avem nevoie de bănci, însă. Iar eu mă bucur când văd că vin și ele și dau ceva înapoi. Chit că niște sfaturi, susținere pentru niște activități, un efort de a explica niște lucruri. Am aruncat un ochi pe programul celor de la BCR și partea bună e că am preluat niște chestii de bun simț de acolo și am început să le aplic. Când îți faci cont pe site-ul programului Școala de Bani, ai apoi posibilitatea de a face un jurnal al cheltuielilor, veniturilor și economiilor. Treaba e bună, fiindcă dacă stai și pui pe o hârtie sau într-o aplicație cifrele astea și te gândești un pic pe ce dai banii sau pe ce nu-i dai, s-ar putea să ai niște revelații interesante. Uite, eu mi-am dat seama că dau mulți bani pe nimicuri: sucuri, gume, chipsuri, bomboane, șervețele colorate de care nu am nevoie dar sunt drăguțe, un set de burghie... Folosesc bormașina de 2 ori pe an, o dată ca să înșurubez o balama mai bine și o dată ca să pun o poliță pe perete, îmi trebuiau burghiele doar pentru că erau la reducere?
Au făcut și un studiu despre chestiile pe care dau românii banii economisiți. Nimic surprinzător, când ești tânăr vrei telefoane, gadgeturi, vacanțe și haine, când te maturizezi începi să strângi bani pentru mobilă, mașină, electrocasnice. Până la urmă fiecare are prioritățile lui și astea nu pot fi judecate, dar e bine să ai niște bani deoparte pentru dorințele astea măcar, dacă nu pentru pensii. Eu de ceva timp simt nevoia asta de a economisi. Și da, habar nu aveam cum să încep și ce să fac. Chit că merg sau nu la o bancă să economisesc, important e că am obiectivul ăsta. Am trecut prin momente în care nu aveam bani nici măcar pentru două pâini. Se întâmplă. E urât și nu aș vrea să mai ajung acolo.
Un sfat: e bine când te apuci de economii să ai și pe cineva care să te susțină, un prieten, o iubită, un părinte. Nu pentru sfaturi tehnice, ci pentru motivație și moral. Fiindcă dacă ești obișnuit să fii risipitor, e greu, e ca o dezintoxicare. Dar dup-aia te simți mai bine.
Acest articol a fost scris pentru Superblog 2018.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu