Domnul Altminteri (exercitiu de continuat)

           Orice biscuite cu crema are doua parti: cea exterioara - simpla, cu model sau glazurata - si cea interioara, care adaposteste crema. Asta este ceea ce stiu toti oamenii. Dar Vever este cel care nu e de acord. Vever este creatura singuratica a zilei si a noptii care cauta sa rastoarne tot. Daca un biscuite cu crema apare nefiresc, ca fiind asamblat invers, este clar ca Vever a facut o vizita. De aceea, toti biscuitii cu crema sunt ambalati cu mare grija si sub supraveghere stricta, cu 27 de oglinzi. Vever poate fi depistat doar cu ajutorul unui dispozitiv format din minim trei oglinzi.

              Aceasta minunata creatura nu are o forma bine definita. Ea isi adapteaza forma si culoarea corpului in functie de mediul in care poposeste. Spre exemplu, in feliile de paine unse cu unt arata ca un timbru de culoare crem uniforma. Are chiar si marginile usor zimtate, exact ca un timbru. Cand poposeste pe polei, arata ca o bula de aer inghetata. Ce sa va mai spun, in sosul cu suc de rosii e ca fideaua, in dopurile de pe coloana de apa de la bucatarie arata ca un pitic din smoala, intr-o relatie de trei ani si jumatate e ca un ras ceacar si surd. Sunt multe feluri in care apare si in multe locuri il gasim.

            Cine este el, ma intrebi din nou? Este cel care inverseaza lucrurile, rastoarna tot ce stiai, face sa revina trecutul, intoarce roata, rasuceste cutitul in ranile vechi, aduce inapoi ce ai uitat, iti aminteste momentele penibile si reface drumurile vechi si prafuite. E adevarat ca, desi eu l-am numit creatura, existenta lui Vever este deseori asimilata unei forme de energie. Unii cred chiar ca e doar un fel de duh, un djin. Altii il confunda cu un venerabil colonel britanic, d-l Murphy. Insa faptul ca exista nu este pus de nimeni la indoiala.

Donatie

Sa iubesti e ca si cum ai dona sange
Fara a sti de la inceput cat trebuie sa donezi,
Fara sa ai habar ce culoare si densitate are sangele tau,
Privind mirat cum se scurge in punga aia nelimitata.

Uneori ti se face rau, alteori se definesc superb muschii inimii.

Vena din care donezi continua sa sangereze si dupa ce ai scos acul
Si, uneori, ratacesti pe strazi oferindu-ti bratul sangerand pentru donatie;
Dar nu ne plac muribunzii.

Prea egoisti sa intelegem ca acceptand donatia salvam o viata: pe cea a donatorului.
Iar primind o donatie devenim niste perfuzati,
Obligati sa mergem cu stalpul de care e agatata punga nelimitata sau
conectati la bratul sangerand pana cand vom decide daca devenim si noi donatori sau nu.

Atunci iti cauti venele, acul potrivit, o punga cat mai mare, ideal nelimitata,
Un loc linistit si incepi sa donezi si tu.

Doamne, tine-mi venele tari!

I. Ganduri de-o amiaza lenesa

O legase cu mainile la spate. O lua in brate si o puse cu fata in jos pe canapea. Apoi, cu foarfeca incepui sa-i taie blugii de-a lungul piciorului. Ii zvacneau usor coapsele, dar nu zicea nimic. Termina piciorul drept, apoi il lua pe cel stang usor, cat mai usor;  se auzea materialul sfasiindu-se sub apasarea lenta a foarfecii. Piele de gaina. Dar nu zicea nimic. Cand a terminat, a luat-o din nou in brate si a asezat-o in fund pe canapea. I-a mangaiat usor fiecare suvita ravasita de pe obraz, i-a mangaiat buzele, barbia, gatul, apoi a urmarit conturul ferm al sanilor spre burta. S-a intors din nou spre sani si cu o miscare indrazneata, cu amandoua mainile, i-a sfasiat bluza. Primul geamat. Nasturii pocnisera si se imprastiasera in camera. Incepu sa tremure de-a binelea. El lua din nou foarfeca dar Jerry navali in camera cu o bucata de cascaval pe umar. Tom tragea cu pistolul in urma lui. Soricelul se rasuci enervat, lua o tigaie si pocni pisica. Dar Bogdan nu se lasa asa usor. Merse in dormitor, lua mingea de handbal si expedie un trasor fix in capul tipului care intra pe usa. Tipul, un fost spion, venise sa fure casete video. Bogdan reusise din nou. El e cel mai tare, oricum.

La,la,la,la,la,la, la, la, la, la, la, la!

Catelul astepta sa se termine dusul muzical. Saracul caine! Asurzise intr-o dimineata de sambata singuratica, atunci cand Bogdan indraznise sa fredoneze „Come undone”. Duran-Duran. Ce timpuri faine! Eu nu am avut geaca de blugi in liceu. De fapt, nu am avut niciodata.

Mail-ul cu bauturile trebuie trimis pana maine la pranz. Si trebuie raspuns frumos celorlalti care au trimis oferte. Poate maine seara ies la un teatru, ceva.

Hm! Cand zic eu ca o las in pace si ma enerveaza ca e lenesa, ma suna ea si ii raspund si sunt iar un catelus amuzat. O sa-mi iau un laptop numai al meu, nou. Sau refurbished, sa vad. O sa reusesc. Stai putin, sa-mi fac niste calcule. Deci, un milion vine pentru...