Adevarul e ca si eu sunt batran
Le-am spus c-ai 233 de
ani si esti o femeie deosebita,
Care stie sa lupte cu
spada si sa coase rochii superbe,
Le-am spus ca iti plac
bufnitele albe si cartile cu coperte gaurite,
Ca nu ai telefon mobil
sau blugi si nici picioare drepte.
Am recunoscut in fata lor
ca m-am mutat cu tine,
De aceea nu mai trec pe
acasa si sunt in concediu fara plata,
Stiu ca fac yoga si nu
mai urmez invataturile crestine,
Ca am vandut-o pe Alma,
aragazul si tava teflonata.
Mi-au reprosat ca m-am
schimbat si m-am indepartat de lume,
Le-am spus ca te
iubesc, ca te-am cerut si-ai ras de mine,
Si le-as fi spus mai
multe, dar nu am vrut anume,
Sa creada ca sunt asemeni
sclavului supus unei regine.
Asa c-am terminat cu
spusul catre lume si chiar catre Divinitate,
Cu ochii-n custi,
sarmanii prinsi ai unor ruguri clandestine,
Tu esti si rugaciuni si
amagiri, cu buze tari si tample innorate
Si zambetul tau ars cu
doua veacuri mai varstnic decat tine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu