Cum ar fi daca viata noastra ar fi ca o pelicula de film ? O pelicula intinsa integral in fata noastra si pe care sa putem vedea toata viata noastra, toate momentele ei. Nu vorbesc de a sti viitorul, pentru ca asa nu ar mai exista viitor, ar exista doar prezentul care se traieste. SI de fiecare data, in fiecare clipa a vietii noastre sa simtim doar un montaj din toate scenele fericite de pe pelicula. Ce e urat sa ignoram, sa taiem la montaj si acolo sa ramana doar ce e bun. Si in fiecare clipa de fapt sa avem toate momentele fericite pe care sa le simtim continuu.
Asta nu ar mai fi viata in modul in care o avem si o traim noi acum. Cred ca asta ar fi Paradisul. De fapt, cred ca asa este conceput Paradisul: o magazie intreaga cu pelicule montate astfel incat surprind toate momentele de fericire traite pe Pamant. Iar in Paradis nu vei viziona doar pelicula ta ci un montaj urias cu toate peliculele oamenilor de pe Pamant. Si toata fericirea adunata acolo o simti integral in acelasi timp, in fiecare clipa. Asa nu ar mai exista clipe fiindca fericirea maxima nu mai are nevoie de timp. Si uite asa se explica si atemporalitatea. De aia e util sa aduni in viata ta cat mai multe momente bune, imbogatesti asa montajul de acolo, de sus si apoi te poti bucura si tu de el, dar si altii si tu de fericirea altora. Deja cand ai ajuns sa fii fericit tu insati si fericit pentru fericirea altuia e ca si cum l-ai fi apucat pe Dumnezeu de un picior. Adica aproximez momentul asta cam cand ai fi indragostit Cam atunci...
Later edit: Textul acesta este scris pe 13 mai 2007. In continuare cred ca acesta este Paradisul, dar nu mai cred ca momentul acela maxim de fericire poate fi atins doar prin indragostire. Poti fi fericit si singur, stiind sa te bucuri de ce e in jur, de viata.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu